La Cabana Diham

 

    Am plecat dis de dimineaţă spre Bușteni pentru a ne bucura de o drumeție ușoră în Munţii Bucegi. Cum se vine dinspre București pe DN1, în staţiune am făcut stânga la indicatorul spre Valea Cerbului. 

    Am rămas surprinsă să constat faptul că drumul până la punctul de plecare pe traseu, Cabana Gura Diham, este asfaltat complet. În cazul în care nu știați, Cabana Gura Diham, s-a aflat în timpul primului război mondial foarte aproape de granița Imperiului Austro-Ungar.

    Odată echipați ne îndreptăm către poteca din dreapta cabanei, unde vom regăsi marcajul, triunghi albastru, cel vom aborda pentru ascensiunea către Cabana Diham.

    În primele 20 de minute avem parte de un urcuș ceva mai abrupt, dar care se domolește odată ajunși la o răscruce de unde marcajul triunghi albatru se separă de bandă roșie. Noi ne vom continua traseul pe triunghi albastru, iar în următoarea oră ne vom continua periplul prin pădure.

    La un moment dat pădurea se mai răreşte, şi ajungem într-o poiană cunoscută drept Şaua Baiului, punct de legătură între muntele Diham şi muntele Clăbucetul Baiului. Aici am fi putut face o pauză, dar cum bătea vântul destul de tare, am ales ne ne continuăm traseul mai departe nu înainte de a face câteva fotografii.

    Pornim pe ultima porţiune a traseului spre Cabana Diham, urmând drumul forestier lat, mai avem de mers aproximativ 20 de minute. Spre finalul traseului putem vedea cabana în partea dreaptă, la marginea unei poieni largi de sub Măgura Cenuşie.

    Am petrecut la cabană vreo 2 ore, timp în care am mâncat, am băut ciocolată caldă precum şi renumit ceai cu rom al mamei Oara. În poza de mai jos se regăseşte meniul precum şi costul aferent pentru o noapte de cazare.

    Fiind destul de cald afară ne-am aşezat pe o bancă la soare precum şopârlele pentru a ne face siesta după masă. 

    Odată încărcate bateriile, ne-am pregătit de plecare, nu înainte de a face câte fotografii cu peisajele din jur.

    Pentru întoarcere am ales să mergem pe la Pichetul Roșu. Pentru asta ne-am întors înapoi spre drumul forestier pe care am venit, până am găsit marcajul punct roșu. Urmăm acest marcaj prin poiana Măgurii Cenuşii, iar apoi pătrundem în pădure.

    La scurt timp, traseul se intersectează cu un altul marcat cu cruce albastră, care face stânga, și duce direct spre Cabana Poiana Izvoarelor. Noi am ales o variantă ocolitoare și puțin mai lungă și am continuat pe punctul roșu spre Pichetul Roșu, de aici am făcut stânga spre Cabana Poiana Izvoarelor urmând indicatorul bandă roșie.

    Pe pajiştea din faţa cabanei observăm un indicator, care ne arată direcţia spre Gura Diham. Următoarea oră coborâm prin pădure urmărind marcajul cu bandă roşie, până ce vom ajunge înapoi, de unde am plecat.

    În acest periplu am avut parte de o surpriză, şi anume, o întâlnire tête-à-tête cu cumătra vulpe. 

Aceasta a fost tare curajoasă pentru că s-a apropiat destul de aproape de noi cu scopul de a cerşi un pic de mâncare.